Friday 20 September 2019

Sunt hrănit. Balul de supraveghere al câinelui-lup 

Tulcea a dat României contemporane politicieni precum L, OT și CA care au reușit să transbordeze sistemului național câte ceva din valorile și năzuințele electoratului acestei regiuni cu totul deosebite în primul rând prin frontiera sa.

Exotismul sau specificitatea marginal-culturală a regiunii ar putea lesne crea unul din cele mai pur levantine festivaluri de manele, ale căror subtilități nu pot fi evitate de nimeni. Salutăm apariția din ultimii ani a festivalurilor de jazz și blues în orașul Tulcea, care sunt menite să aducă plusvaloare culturală unui public liber să asculte pe gratis, în centrul orașului, niște produse culturale deosebite.

Și ceva mai cultural pe lângă dacă se poate. Să am față de gezbluzz dichisit 'dobro' ar însemna pentru ministrul transporturilor să pozeze satisfăcut în față cu șoselele cele mai stupide și exorbitante. Ar trebui să fie stabilit prin lege ca prețul unui festival să fie măcar jumate către artiștii care prestează. E prea scump și prea pe față strângerea de fonduri și nu îmi permit nici biletul care depășește cu mult suma zilnică alocată pentru Bachus.

Sănătate tuturor băieților care se descurcă, că avem loc toți pe planeta asta. Respect și celor care documentează, să vedem și noi pe YouTube. Unii nu merg la concert de rușine, ca un pantofar chinez din Italia la o reuniune în pingele. Alții vorbesc doar cu lampa aprinsă în figură. Documentarea are nevoie să existe măcar în format audio. Ar fi obligatoriu pentru înregistrarea la forurile plătitoare de drepturi de autor și conexe. Cine nu o face, buf trosc amendă.

Frățiorii își dau bani numai între ei precum lecția e predată de oameni care nu cunosc materia. Ne bizuim pe infractorii noștri atâta de mult încât aplaudăm public întâlniri de crimă organizată finanțate de guvern, și numai de către ei. Artistul flămând este cea mai șugubeață invenție a sistemului, monopolistul însuși cel mai turbat inventat vreodată pe planetă care vrea doar să se uite fericit în oglindă și poate să o facă doar dacă a stabilit că nu poate să fie cu nimic mai prejos decât vecinul lui.

Cam asta ar fi rețeta succesului. Cântarea României, faza de bluz și gez este dată în lipsa unui 23 august care a rămas destul de liniștit. Securiștii plătesc să afle că sunt reformați prin crearea genialului stat-cooperativă lipsit de cuvintele 'sindicat' și 'comunism'. Cât costă kilometrul de pe autostrada jazz nu îi umple de niciun fel de remușcare. Ba chiar sunt bineînțeles fuduli cu realizările lor ca niște adevărați nazisovietoizi ce sunt ei. Au adus lebede? Avem apă la bloc? Cât plătești să te lași de furat? Aliluia din țara adolescentului perpetuu.

Singurul lucru care se vinde este dorul. Dorul în care poți să crezi numaidecât. Îl cunoști mai bine decât pe tine. Doar el măsoară toată împlinirea și neîmplinirea. Cei care lucrează cu adevărat sunt adolescenții, care au primit datoria să învețe. Starea de adolescent este cea mai bine definită pentru ca totul ușor să aibă încet încet sens. Câtă vreme corul bărbătesc al viețuitoarelor din spatele blocului începe să se impună, regulile jocului rămân. Asta se întâmplă negreșit undeva, și acela este primul loc unde ar putea să existe și se impune prin absența oricărei opoziții. 

#glugădemăcăleandru